Somnul învăţământului naşte „perle“

Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia cu umbra sa“. „Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889“. „În «Scrisoarea a treia» se desfăşoară bătălia de la Rovinari“. „Cu ajutorul câinelui Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului“. „Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris. După căderea Imperiului roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgara. Limba română are la bază limba bulgară, amestecată cu elemente de dacă şi o groază de cuvinte slabe“. „În cunoscuta baladă «Mioriţa», sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare şi un cioban care şochează prin prostia lui“. „Zoe şi Tipătescu se iubeau pe la spate“. „Inima este împărţită în două atricule şi două testicule“. „Inima este cel mai important organ genital al omului“. „Creierul este un organ oarecum indispensabil capului“.
Este o mică parte din bogăţia curriculară debitată de elevii claselor a XII-a la examenul de bacalaureat; atunci când trebuie să demonstreze că sunt destul de maturi în gândire şi ştiu ce vor face cu propriul destin. Mulţi îşi vor continua studiile în învăţământul superior, nemulţumindu-se cu o singură facultate. Visează ţări străine, o situaţie materială bună şi o partidă pe potriva inimii, aia prevăzută cu două testicule; inima – cel mai important organ genital al omului, pe lângă altele, desigur, secundare. Mai ştii că nu se procreează şi din buric?! Lucruri trăsnite ţâşnind din mintea acestor absolvenţi de liceu surprinşi în faza unei precocităţi infantile. Mircea înmormântat cu umbra sa la Cozia poate fi un nucleu poematic, după cum ce epopee uluitoare s-ar scrie despre un Ulysse a cărui naştere durează trei ani!
Partea leului în materie de astfel de „perle“ revine literaturii române, implicit limbii române. Elevii din fundul clasei iau la refec „Mioriţa“, pe care un Călinescu o aprecia la superlativ, iar alt Călinescu o desfiinţează. Primul se mai numea George! Gestaţia de scoică marină în suferinţă atentează şi la alte discipline de liceu, uşor cognoscibile. Cu un asemenea potenţial de înţelegere reconvertit dialectic în cercetare şi inovaţie, imaginaţi-vă ce descoperiri „savante“ se pot face în chimie şi fizică; ce mutaţii anapoda s-ar petrece în fiziologia şi anatomia omului, când testiculele urcă până la nivelul cordului. De aici, cu scuzele aferente, ar proveni substantivul „corditoare“, din moment ce fantoma erecţiei se plimbă printre bacalaureaţi.
În replică, fiecare dintre cancelariile gomoase ar fi gata să se afişeze cu elevii olimpici şi cu alţi premianţi. Să se scuze că, aidoma altor domenii, şi în educaţie sau învăţământ există rebuturi. Sunt „uscăturile“ scăpate din mână de taţi, mame şi dascăli, schimbul culegătorilor de căpşune sau al celor din celulele patriei. Şcoala românească scoate tâmpiţi, şi-a adus aminte preşedintele Traian Băsescu. În general, nuanţând zisele, darmite în particular. Polarizarea socială are în reversul claselor de liceu o surată mai mică. Bogaţi şi săraci, deştepţi şi proşti. O diferenţiere ce se adânceşte, facilitată sistemic şi de ezitările în lanţ ale forului diriguitor, hotărât în a se compromite mai ceva ca un Bulă distrat. Nu inspectorii adormiţi ai ministresei Ecaterina Adronescu i-au confundat între ei, ca între ageamii, pe bunii camarazi Ghiţă Niţescu şi Niţă Ghiţescu, de nu se mai înţelegea subiect cu predicat?