Făcătorii de sfinţi din Valea Mare

La cei 35 de ani ai săi, Petre Bărbuţ, din comuna Valea Mare, judeţul Vâlcea, a reuşit să picteze sau să restaureze 23 de biserici. La câteva, a lucrat împreună cu soţia lui, Daniela. Totul a pornit dintr-o întâmplare fericită: „Aveam 14 ani, eram elev la şcoală, la Măciuca. Mă descurcam bine la desen, dar nu-mi trecea prin cap că voi ajunge să fac din asta o meserie. Chiar atunci se restaura biserica din satul meu, Tortoeşti, şi aveau nevoie de un copil care să ajute, să care o găleată, să facă diverse activităţi. Cum eu eram aproape de biserică, m-au luat. Coordonatorul lucrărilor, profesorul Ilie Predonescu, a remarcat că-mi place să muncesc, că am talent la pictură . De atunci, m-a luat cu el în fiecare vară la pictat sau restaurat de biserici”, spune Petre Bărbuţ.

„Am plecat în armată cu o valiză şi m-am întors cu patru”
Talentul l-a ajutat pe Petre Bărbuţ şi acesta a reuşit să treacă cu bine peste perioada armatei: „Am făcut armata la Timişoara, unde m-am ocupat tot de pictură. Mi se dădeau diverse teme pentru unitate sau portrete ale cadrelor. Am dus-o, nu bine, foarte bine. Aveam permisii multe, se purtau frumos cu mine. Am plecat în armată cu o valiză, m-am întors cu patru. Lucrările mele l-au impresionat pe un general, Ciobanu îl chema. Mi-a spus că am două variante, fie să rămân în cadrul armatei, să mă angajeze acolo, fie să mă duc să dau examen la Patriarhie. Am ales a doua variantă, pentru că de armată mi se luase.”

Daniela: „Am pictat-o pe Maica Domnului şi am simţit cum mă ajută”
După ce a terminat armata, Petre s-a îndrăgostit de Daniela, care avea să-i devină soţie şi colegă de pictură. „Noi ne ştiam din copilărie, dar nu ne-am prea băgat în seamă. După armată, am legat cu adevărat relaţia şi ne-am căsătorit. După ce am făcut studiile de pictură, am fost repartizat la Sighet, în Maramureş, iar între timp ne-am căsătorit. Pot spune că luna noastră de miere a durat patru ani, timp în care am lucrat la restaurarea Catedralei din Sighet”, povesteşte pictorul din Valea Mare. Din dragoste, talent sau poate şi una şi alta, Daniela a învăţat şi ea să picteze şi i-a fost de mare ajutor soţului: „Era normal să-l ajut, doar am plecat cu el. Culmea, am descoperit că mă şi pricepeam şi am ajuns să fac şi singură anumite lucrări. Sinceră să fiu, în momentele în care lucram în biserici, simţeam o pace sufletească desăvârşită. Îmi amintesc că la un moment dat am rămas singură la o biserică din Voineasa, undeva pe Valea Măceşului, şi lucram la o pictură a Maicii Domnului. Am trăit atunci un sentiment pe care nu-l pot descrie în cuvinte. Tot ce pot spune este că am simţit mereu de atunci că Maica Domnului este alături de mine şi mă ajută”, spune Daniela.

Înapoi, acasă
După perioada din Maramureş, Petre şi Daniela Bărbuţ au decis să se întoarcă acasă, la Valea Mare. „Nu se câştigau bani din munca pe care noi o făceam. Oamenii vin la biserică, dar unii dintre ei nu au bani să-şi ia o pâine. Lucrările de pictură se fac cu banii oamenilor credincioşi care vor să doneze. Nu puteam să pun mâna pe banii acestor necăjiţi. Ne-am decis să ne întoarcem acasă la Valea Mare, am făcut doi copii frumoşi, cred că amândoi ne moştenesc talentul. Nu mai pictez, acum sunt angajat la Primăria din Valea Mare, fac orice se poate, mă ocup de staţia de apă a comunei. Soţia nu mai lucrează, este casnică şi are grijă de copii. Şi culmea, ultima lucrare pe care am făcut-o este una de restaurare a bisericii din Tortoeşti, care este la câţiva metri de casa mea. Acolo am început, acolo am terminat cu pictura. Dar nu se ştie niciodată ce va urma”, spune Petre.

Odinioară, a bătut la tobe
Petre şi Daniela Bărbuţ nu ştiu dacă se vor întoarce vreodată la vechea îndeletnicire. „Nu poţi să anticipezi unde te duce viaţa, dar eu, sincer să fiu, sunt mulţumit cu viaţa mea actuală. Pot să fiu aproape de copii, nu sunt nevoit să plec în ţări străine. În afara serviciului filmez şi fac poze la nunţi sau alte evenimente, mă descurc. Am mulţumirea că nu am trăit degeaba în viaţa asta. Când termini de pictat sau restaurat o biserică, te simţi ca o mamă care naşte, iar eu am lucrat la 23 de biserici. Pictura ne-a făcut pe amândoi mai buni, nu ştiu dacă mă credeţi, dar niciodată nu ne certăm, împărţim tot ce avem şi ne creştem copiii în linişte”, spune bărbatul.
Prin hăţişul vieţii, Petre Bărbuţ şi familia lui se descurcă bine. Se învârt printre munci cotidiene, dar nu îşi neglijează sufletul. Tânărul artist nu şi-a epuizat însă toate talentele. Într-o perioadă a vieţii, a fost toboşar al trupei „Orizont”, care, pe vremuri, făcea furori în Vâlcea. Cine ştie, poate într-o zi se va întoarce şi la tobe!