„Voi promova liberalismul în administraţia judeţeană“

Reporter: Cum aţi colaborat până acum cu colegii din Consiliul Judeţean Dolj?
Dan Mogoş: Foarte bine. Aş putea spune că, indiferent ce avem de propus, discutăm şi pot să spun că am colaborat foarte bine. Normal şi, sper eu, cu multe beneficii pentru judeţul Dolj.

Reporter: Spuneţi-ne trei priorităţi pe care Doljul le are pe termen scurt şi trei pe termen lung.
Dan Mogoş: Sunt mai multe de spus aici. Pentru judeţul Dolj, ca priorităţi pe termen lung, aş menţiona reabilitarea drumurilor atât judeţene, cât şi comunale, ca prim obiectiv. În al doilea rând, aş enumera introducerea de apă şi canal în toate comunele judeţului, după care, în funcţie de problemele fiecărei comune, pe termen lung, m-aş bucura dacă s-ar rezolva problema asistenţei sanitare, a iluminatului public, a amenajării unor poduri şi podeţe. Deci, în linii mari, toate aceste probleme pe termen lung le văd legate de infrastructură. Dacă la nivel de judeţ infrastructura ar fi bine pusă la punct, viaţa fiecăruia dintre noi ar fi net îmbunătăţită. Pe termen scurt, aş vedea o mai bună colaborare în sensul unei legături mai strâns ţinute în comunicarea cu primăriile. Mă refer aici la proiectele pe fonduri europene, pe care noi, consiliul judeţean, trebuie să îi ajutăm pe primari să le depună. Aş vedea acest lucru posibil şi pe termen scurt, asta însemnând cu începere de la următoarea sesiune de depuneri de proiecte până la viitoarele programe europene care se vor implementa şi în România. Mă refer şi la acel program „Leader”, care a circulat în ţările Uniunii Europene şi care a avut beneficii nete.


Doljul, sărăcit de criză

Reporter: Cum se întrevede bugetul judeţului pe anul acesta şi cum ar fi trebuit să fie?
Dan Mogoş: Eu estimez că încasările vor scădea. Cu ce procent vor scădea încă nu pot să evaluez. După cum s-a văzut în ultimele săptămâni, nici Guvernul României nu a putut să facă o estimare. În orice caz, este evident că bugetul va fi mai mic. Uitaţi-vă ce se întâmplă în ţară. Practic, prin această criză scade foarte mult consumul. Scăzând consumul, automat va scădea şi producţia, pentru că cererea se va echilibra cu oferta. Se intră într-un cerc vicios deoarece prin scăderea producţiei vor scădea şi vânzările, vor scădea şi încasările la stat. Scăderea producţiei va duce şi la concedieri, iar în momentul în care se vor produce toate aceste lucruri ne vom trezi pe de o parte cu un şomaj crescut, iar pe de altă parte, toate acele impozite pe salarii vor scădea. În mod global, încasările la bugetul de stat vor scădea. Cu cât vor scădea însă, este destul de greu de spus la ora actuală. În ceea ce priveşte planurile pe care CJ le avea pentru acest an, trebuie spus că sunt foarte multe proiecte europene depuse. La ultima şedinţă de consiliu, tocmai pentru că am văzut că bugetul de la guvern întârzie foarte mult, am supus plenului aprobarea bugetului pentru creditul intern, cât şi bugetul fondului de rulment. Lucrul acesta ne permite ca până la împărţirea bugetului pe judeţe să putem face nişte plăţi, care, în cea mai mare parte, sunt pentru lucrări în continuare, cum ar fi o serie de drumuri, reabilitarea şi construirea unor clădiri. Trecerea bugetului ne permite să le plătim, iar pentru alte lucrări, cum sunt cele noi, ne permite să demarăm lucrările pentru licitaţii. Poate fi considerată şi aceasta o măsură împotriva crizei, pentru că noi nu ne vom bloca la investiţiile pe care le avem de făcut. Dincolo de aceste lucruri, noi am depus deja foarte multe proiecte europene, unele sunt încă în aşteptare şi urmează să fie depuse, dar ne vom face o idee în momentul în care vom vedea bugetul. Spre deosebire de ceilalţi ani, anul acesta va trebui să avem grijă de o problemă cu care până acum nu ne-am confruntat, şi anume acea măsură 3.2.2 pentru agricultură, prin care am constatat cu bucurie că foarte multe consilii locale au depus proiecte, iar la ora actuală sunt mult mai multe proiecte depuse decât poate acoperi suma alocată. Acest lucru însă va avea anumite efecte de care noi trebuie să ţinem cont. În primul rând, din discuţiile avute cu primarii la trecerea în revistă a proiectelor pe care aceştia le au, am putut să constatăm că, din păcate, foarte mulţi consultanţi nu au trecut în cererea de finanţare acea sumă de 20 la sută pe care o puteau primi în avans. Se ştie foarte bine că banii se recuperează după ce se face plata. În al doilea rând, trebuie să ţinem cont de faptul că o serie din cheltuielile eligibile, cum ar fi TVA-ul, care se recuperează, trebuie plătite înainte. O să constatăm că în condiţiile în care toţi primarii şi toate consiliile locale s-au apropiat foarte mult de valoarea maximă a acestor proiecte, adică 2,5 milioane de euro pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, respectiv şase milioane de euro pentru fiecare asociaţie de comune, TVA-ul nu este deloc neglijabil. Gravitează în jurul cifrei de patru miliarde, iar de aici poate urca în funcţie de mărimea proiectului. Aceşti bani nu sunt deloc de neglijat. Dacă fiecare consiliu local ar avea un proiect aprobat la cea mai mică valoare, ar fi nişte sute de miliarde care ar trebui cumva acoperite.

Reporter: La ce veţi renunţa din ce v-aţi propus?
Dan Mogoş: Lucrul acesta depinde de ce proiecte ni se vor aproba. Ca şi consiliile locale, şi consiliul judeţean depune o serie de proiecte pe fonduri europene. Trebuie să facem un calcul şi să vedem cam ce bani avem, pentru că renunţările vor fi în legătură directă cu proiectele aprobate. Deci, în primul rând trebuie să ştim ce proiecte ni se aprobă ca să ştim la care dintre ele vom renunţa.


„Voi candida la un nou post de consilier judeţean”

Reporter: După terminarea mandatului de la consiliu, doriţi să deveniţi funcţionar public şi să rămâneţi în sistem?
Dan Mogoş: Nu, sub nicio formă! După ce se va termina mandatul, voi candida la un nou post de consilier judeţean, cum am făcut şi în mandatul trecut. Sigur, mie mi-ar face foarte mare plăcere ca politicile Partidului Naţional Liberal să fie transpuse şi în realitatea judeţului Dolj din punctul de vedere al consiliului judeţean. Faptul că PNL, pentru prima dată, are o poziţie de vicepreşedinte şi, practic, prin această poziţie de vicepreşedinte îşi pune în practică ideile liberale, care s-au dovedit în patru ani că au fost bune pentru întreaga ţară, este un bun câştigat. Eu mă voi lupta în continuare pentru acest lucru. Fac asta pentru ideile cu care am intrat în politică, pentru că la mine nu se pune problema că n-aş avea un serviciu sau unde să mă duc.


Alegerile parlamentare, ignorate de primari

Reporter: Din ipostaza de vicepreşedinte al CJ Dolj, cum comentaţi rezultatele alegerilor locale şi ale celor generale?
Dan Mogoş: Sunt comparabile. Şi la nivel de Dolj au fost comparabile. Bine, la cele generale rezultatul a fost mai slab cam cu 1,8 procente. Este un rezultat care înseamnă foarte mult, dar depinde din ce unghi privim. În condiţiile în care noi am obţinut trei parlamentari, din punctul de vedere al calculelor, fie că obţineam 30,5 la sută, fie că am obţinut 17 procente, mandatele erau absolut aceleaşi. În altă ordine de idei, este explicabil faptul că au scăzut aproape două procente în mai multe moduri. În primul rând, am tras o concluzie destul de logică, cum că la alegerile locale atât consilierii, cât şi primarii au muncit foarte mult pentru că munceau în acelaşi timp şi pentru partid şi pentru ei, iar în cadrul alegerilor parlamentare nu a mai existat acelaşi interes. Pe de altă parte, strategia aplicată de PNL Dolj la alegerile generale a fost aceeaşi cu cea aplicată la alegerile locale, deşi ca mod de lucru au diferit foarte mult. Adică, fiecare membru al Biroului parlamentar Dolj la alegerile locale a avut grijă strict de propria zonă. La fel s-a întâmplat şi acum, doar că zone mai mari au fost arondate în mod direct candidaţilor. Din păcate, candidaţii nu şi-au alcătuit un birou propriu de coordonare a zonei respective, ci toate aceste birouri au funcţionat independent, nu unitar. Eu cred că cele două procente pe care le-am pierdut, din modul de gândire al campaniei au rezultat.


„PD-L are un mod mai particular de a acţiona când este la putere”

Reporter: Având în vedere noul guvern şi cele două culori pe care le poartă, credeţi că directorii instituţiilor judeţene ar trebui să îşi dea demisia sau să insiste în păstrarea posturilor?
Dan Mogoş: Noi nu am destituit directorii deconcentratelor când PNL a fost la guvernare. Vizavi de noua majoritate şi de noua coaliţie, sunt absolut convins de un lucru care deja a trecut proba timpului, şi anume, absolut oricine de pe eşichierul politic românesc, care a făcut o înţelegere nu atât de mult cu PD-L, ci cu Traian Băsescu, mai devreme sau mai târziu a avut de pierdut. La sfârşitul anului 2008 exista pe scena politică o singură excepţie: PSD, care niciodată nu făcuse o înţelegere cu Traian Băsescu. Ei bine, lucrul acesta tocmai s-a produs. Sunt destul de convins că vor constata şi colegii de la PSD acelaşi lucru pe care l-am constatat şi noi, acelaşi pe care l-au constatat şi cei de la UDMR, şi cei de la PRM. Aduceţi-vă aminte de alegerea vicepreşedinţilor Senatului, când PRM a avut o înţelegere pe o foarte scurtă perioadă de timp cu Traian Băsescu, ca să nu mă mai refer la PNŢCD, care a avut o înţelegere cu Traian Băsescu şi în care să ne amintim perioada guvernării CDR, 1996-2000, când Băsescu a blocat România luni bune. Lucrul acesta este foarte previzibil. Cât priveşte cea de-a doua problemă, cu directorii deconcentratelor, vreau să vă spun un lucru care se poate vedea cu ochiul liber. În judeţul Dolj, în perioada guvernării liberale, deşi colegii de la PD au părăsit guvernul, noi nu am dat directori şi oameni afară pe criterii politice. În tabloul deconcentratelor, la sfârşitul anului 2008, când PNL nu a mai fost la guvernare, puteam găsi atât membri ai PD-L, cât şi ai PSD şi PNL. Noi am încurajat tot timpul concursurile şi ocuparea posturilor pe bază de competenţă. Acest lucru îl vom susţine şi în continuare. Nu mi se pare deloc normal ca în condiţiile în care un om îşi vede de treabă la locul de muncă, iar instituţia respectivă are rezultate, să fie schimbat pentru că pur şi simplu nu face parte dint-un partid politic aflat la putere. Ceea ce vă spun nu este demagogie, este realitate. Noi nu am făcut lucrul acesta. PD-L are un mod mai particular de a acţiona când este la putere.


Mihai Voicu, simbolul 2008

Reporter: Cine a fost politicianul doljean al anului 2008?
Dan Mogoş: Din punctul meu de vedere, politicianul anului a fost Mihai Voicu. În comparaţie cu alţi politicieni care fac parte din scena politică doljeană, care sunt sau nu doljeni, domnul ministru Mihai Voicu a ajutat acest judeţ mult mai mult decât au făcut-o oameni cu funcţii de răspundere şi care puteau să facă ceva. A fost, pe de altă parte, cel mai prezent dintre toţi politicienii care activau la Bucureşti, fie că erau sau nu doljeni. A fost unul dintre cei mai prezenţi politicieni atât în media, cât şi în rândul oamenilor. Să ne aducem aminte că foarte multe probleme s-au rezolvat, iar asta vreau să subliniez, de către domnul ministru Mihai Voicu unde nu au fost primari liberali. Dacă miniştrii actuali şi-ar ajuta membrii lor de partid, care sunt şi primari, la fel cum i-a ajutat Mihai Voicu pe toţi primarii, că au fost sau nu din PNL, sunt sigur că Doljul ar înainta câţiva kilometri. Eu sper ca lucrul acesta să se întâmple. Unul dintre cele mai bune exemple este că atât timp cât PNL a fost la guvernare, Mihai Voicu s-a ocupat de asigurarea combustibilului termocentralei de la Calafat, deşi primarul era membru PSD. Nu am putut să lăsăm nişte oameni, un oraş întreg, fără apă caldă şi fără căldură. În altă ordine de idei, uitaţi-vă la fondurile pe care Guvernul Tăriceanu le-a dat în perioada 2004-2008. Toate aceste lucruri s-au făcut prin intermediul nemijlocit al domnului Mihai Voicu. Aceste lucruri se văd. Luaţi absolut toate hotărârile de guvern prin care s-au alocat fonduri şi o să vedeţi că PNL se află pe locul trei la fonduri alocate.

Reporter: Care a fost decepţia politică a anului 2008?
Dan Mogoş: Sunt prea mulţi şi aş face un efort să văd care a fost cea mai mare decepţie. Nu merită.