„Radiografie“ silvică pătată de nesăbuinţa guvernanţilor

Pe mapamond, cei angajaţi sau nu în acţiuni de protecţia mediului înconjurător consideră pădurile drept „plămânul verde“ ca sursă principală de prevenirea şi combaterea poluării atmosferei. În judeţul Dolj, suprafaţa forestieră cuprinde circa 87.000 de hectare, care, raportată la suprafaţa totală a judeţului (de aproximativ 750.000 ha), reprezintă un procent de împădurire de 11,7%, cu mult sub media ţării (27%) şi de trei ori mai mic decât media europeană.

Retrocedări fără noimă
Înainte de începerea procesului de retrocedare a terenurilor agricole şi forestiere, pădurile se aflau în proprietatea statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Aplicarea legilor cu privire la retrocedări a schimbat în mod radical întreaga structură a proprietăţii asupra terenurilor forestiere, în prezent aceasta fiind după cum urmează:
- păduri aflate (încă) în proprietatea statului şi în administrarea RNP Romsilva prin Direcţia Silvică Craiova reprezintă circa 63.000 ha;
- pădurile retrocedate, aparţinând persoanelor fizice, însumează aproximativ 20.000 ha, fiind retrocedate la peste 30.000 de persoane, rezultând o medie de 0,66 ha/proprietar;
- pădurile retrocedate persoanelor juridice (unităţi administrativ-teritoriale şi Mitropolia Olteniei) însumează aproximativ 4.600 ha.
“Pădurile retrocedate au ieşit din structurile organizatorice ale Direcţiei Silvice Craiova, paza acestora trecând în grija şi obligaţia proprietarilor. Adeseori, aceştia nu s-au achitat de îndatoririle prevăzute în actuala legislaţie. Fărâmiţarea excesivă a pădurilor retrocedate şi, implicit, ieşirea lor dintr-un sistem organizat de pază şi administrare, au favorizat acţiunile distructive exercitate de răufăcători, însă şi de unii proprietari”, a spus ing. Eugen Gioancă, directorul Direcţiei Silvice Craiova.

Gafele fostului Executiv au pus în pericol sănătatea locuitorilor
Dându-şi seama de eroarea făcută, “tătucul legiuitor” a emis Ordonanţa de Urgenţă Guvernamentală nr. 139/2005, completată şi aprobată prin Legea nr. 38/2006, prin care proprietarii de păduri sunt obligaţi să se asocieze sau să-şi încredinţeze pădurile spre administrare unor structuri silvice autorizate. La art. 2, al. 5 din OUG nr. 139, se prevede: “Pentru asigurarea gestionării durabile a pădurilor, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie asigurarea serviciilor silvice în mod unitar pentru păduri la nivel naţional”, iar la art. 3, al. 1: “Proprietarii de păduri, indiferent de forma de proprietate şi de mărimea proprietăţii, sunt obligaţi să asigure serviciile silvice prin ocoale silvice autorizate”.

Stare de alarmă
După apariţia acestui act normativ, o serie de proprietari, persoane fizice şi juridice, s-au adresat RNP Romsilva cu cereri de preluare în pază a terenurilor forestiere pe care le au în proprietate. “Ca urmare, până în prezent, un număr de circa 1.000 de persoane fizice şi 26 de persoane juridice au încheiat contracte de pază sau de administrare cu Direcţia Silvică Craiova pentru o suprafaţă de fond forestier pe care o au în proprietate (6.000 ha). Pentru a exemplifica agresiunea iresponsabilă exercitată asupra pădurilor, menţionăm că personalul silvic al direcţiei noastre a încheiat în anul 2007 un număr de 360 de procese-verbale de contravenţie şi cinci procese de infracţiune. Volumul de lemn tăiat ilegat şi confiscat este de 2.377 mc. Este vorba de delincvenţi care au fost prinşi, fără a-i putea lua în calcul şi pe aceia care încă nu au fost depistaţi”, a precizat Eugen Gioancă.
Aşadar, “plămânul verde” al Doljului nu se prezintă prea bine. Pe lângă faptul că este mai mic decât în mod normal, de fapt cât ar trebui să fie, prin neglijenţa unor proprietari de păduri şi acţiunea iresponsabilă a delincvenţilor forestieri, i s-a mai făcut o “extirpare” a unui lob pulmonar de aproape 2.000 ha. Şi atunci ne mai întrebăm de ce avem parte tot mai des de secete, arşiţe, vânturi puternice, spulberări de zăpadă sau de nisip? Mediul ambiant ne obligă să recunoaştem greşeala care s-a făcut prin distrugerea inconştientă a pădurilor, cu repercusiuni nefavorabile asupra sănătăţii locuitorilor.