Comorile ascunse din IZVERNA

La Izverna, febra comorilor ţine de câteva generaţii. Dacă vrei să afli cum stă treaba despre comori, localnicii te privesc cu suspiciune. Faptul că întrebi despre legende şi căutători deranjează localnicii „Da’, ce vreţi, domn’e, cu comorile astea?! Aici, la noi, vin mulţi oameni. Unii din ţară, alţii de prin Canada sau engleji. Toţi spun că vin să vadă Peştera Izverna, că au auzit cât e de frumoasă. Dar noi nu suntem proşti, ştim că vin să caute comori”, afirmă Grigore Gârmencea, localnic. Dacă îl întrebi cu ce se ocupă, răspunde: „De parcă eu ştiu... Acum, nu prea sunt vizitatori. Dar cum se încălzeşte vremea, să-i vedeţi. Îşi pun corturile aici lângă peşteră, apoi îşi scot aparatele de detectat metale şi umblă ca bezmeticii pe aici”. Câţiva localnici, curioşi, ni se alătură discuţiei. „Lasă, mă, că ştim noi. Vă aduceţi aminte, mă, de Ioniţă ăla de a găsit peste 100 kg monede de aur? Daaaa, s-a îmbogăţit şi şi-a făcut sat de vacanţă. Da` de Ioana a lui Bozovonici, care a văzut comoara şi a paralizat? Vă mai amintiţi? Da` de Stoian, ăla de şi-a făcut căsoaia aia, că pe vremea la care a ridicat-o el numai dacă găsea o comoară putea să-şi facă aşa o casă?” Despre alţi căutători de comori, localnicii nu ştiu sau se fac că nu ştiu, numai să nu spună de ei. După ce le captăm încrederea, împărţindu-le exemplare din Indiscret în Oltenia, oamenii din Izverna ne dezvăluie care sunt cele mai mari comori pe care le caută oamenii în zonă: „Comoara lui Obrenovici – tezaurul Serbiei şi comoara împărătesei Maria Tereza”.

Pe urmele tezaurului Serbiei
„În vremea lui Cuza, spune Gârmencea, Milan Obrenovici, prinţ al Serbiei, s-a certat pentru putere cu fratele său Mihai. A trecut Dunărea cu 80 de cai cu poveri. Acesta era tezaurul Serbiei, bijuterii, diamante, perle. Nu se ştie de ce a hotărât să aducă comoara aici, în munţii noştri. Se spune că a îngropat-o undeva în Valea Perilor – Cerna Vârf. Timp de 3 ani au lucrat nişte zidari ajutaţi de soldaţi ca să pregătească culcuşul tezaurului. La gură, peştera era largă de putea să intre în ea un car cu fân. La uşa ei, era o piatră care semăna cu un străjer. Galeriile au fost zidite în formă de cameră la amândouă capetele şi aici s-a îngropat cea mai mare cantitate de aur. Peştera a fost zidită cu un zid gros de doi metri în galeria principală, iar acesta a obturat izvorul şi acolo s-a format un lac. Poate este Peştera Izverna, căci aici e lac, nu? Cine poate şti?” După ce au pus la loc tezaurul, au fost ucişi toţi martorii, 300 de soldaţi şi zidari. A scăpat doar un paznic şi de la el se ştie de comoară. Cum găseşti comoara? Identifici piatra pătrată, snopul de grâu şi şarpele. Sau poate reuşeşti să pui mâna pe hartă, căci Obrenovici a avut mai multe exemplare asupra sa când i-au scos turcii cadavrul din Dunăre. Dar o hartă a fost găsită de un preot din Zegujani. Popescu, aşa îl chema pe „norocos”, a săpat ani de zile şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a plecat cu un car tras de boi. Să fi găsit comoara sau momeala comorii? Prin anii 1981-1982, un severinean, Bebe Băcanu, a căutat comoara după ce primise undă verde de la Securitate. La faţa locului a fost văzut şi Ilie Ceauşescu. Săpăturile au durat până în vara lui 1989.

Unde este argintul Mariei Tereza?
Cealaltă mare comoară căutată este cea a fostei împărătese austro-ungare Maria Tereza. Comoara de argint se crede că ar putea fi ascunsă în Peştera Izverna. „Oare de ce este atât de bună apa de băut?” se întreabă localnicii. Se ştie, unde este mult argint apa este foarte curată, plată şi bună de băut. În primele luni din 1990, în zonă a sosit cu echipa sa de scafandri celebrul Jacques-Yves Cousteau, care a stat zile bune aici. Permisiunea de a cerceta peştera era semnată personal de primul-ministru de atunci, Petre Roman. Culmea este că niciun român, fie autoritate, fie localnic, nu a avut voie să stea lângă francezi.

Ce spune legenda
În momentul când ajungi la Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, în zona de nord a Mehedinţiului, eşti pe tărâmul celor 10 comori. „Ţinutul din Plaiul Cloşani se întinde de la Piatra Cloşani până la Dunăre, pe sub poalele Munţilor Carpaţi. (...) La Furca Coşuştii este o comoară într-o peşteră care coboară vreo 20 de metri în jos şi pe urmă o ia pe laterale. (...) Altă comoară se află băgată în Valea Seacă în satul Selişte, având ca semn de recunoaştere ţapul cu trei picioare. O comoară se află în locul numit Cuţui, într-o peşteră. Cea de-a patra comoară este între Bratosin şi Cerboanea, într-o peşteră zidită cu cărămidă la gură, între două pietre mari. A cincea comoară este pusă pe Valea Coşuştei în locul numit <_{>, într-o peşteră care are ca semn o suliţă şi jumătate dăltuită din piatră. Altă comoară se află tot pe Valea Coşuştei într-o peşteră în care ar intra populaţia din trei sate. Aici se spune că mai există încă două comori dacice, care nu se pot lua până nu se construieşte o biserică. Cea de-a şaptea comoară se află la Ponorălul de Baltă şi se spune că sunt două care pline cu aur. A opta comoară a fost la intrarea în peştera Topolniţa. Altă comoară se află la Muntele Băii, la trecerea spre Herculane. A zecea comoară se află în Cracul Bătăiuşului în Cerboanea Mică”, spune Cornel Boteanu în „Legendele comorilor din Plaiul Cloşani”.}