Oltenia, oaza obiceiurilor străvechi

Scormonitul în foc este un obicei care se practică în mai toată Oltenia. În ajunul Crăciunului, se vrăjeşte la foc. Orice membru al familiei, indiferent de vârstă sau sex, dă cu joarda în foc şi zice: “Bună dimineaţa lui Ajun/Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/Oile lânoase/Vacile lăptoase/Cai încurători/Oameni sănătoşi. Să se facă bucatele, porumbul, grâul”. La sfârşit, nuiaua se aruncă în foc. Cei care vin în vizită în casă trebuie să aibă o bucată de lemn în mână, să stea pe scaun la gura sobei, iar când aruncă scândura în foc spune: “Pui, raţe, atâtea buţi de vin”.

Adunatul gunoaielor
Un alt ritual este practicat în ziua de Crăciun şi se numeşte adunatul gunoaielor. Atunci se merge prin curte şi se adună gunoaiele ca să aibă gospodăria pui mulţi, iar femeile stau pe vine ca să stea cloţele pe ouă. În fiecare gospodărie se pregătesc colinzile, adică nişte beţe de alun curăţat de coajă. Acestea sunt înfăşurate cu tei ud, în formă de spirală de jos până sus. Se aprinde zadă de pin (răşină), apoi opincă de cauciuc şi se plimbă colinzile în fumul lor. Seara, înainte de a pleca în colindeţi, femeia aprinde atâtea lumânări câte colinzi avea şi tot atâţia colaci sunt pregătiţi. Femeia bătrână lua un colac, o lumânare şi o colindă, zahăr, bomboane, nuci şi dădea pomană la membrii familiei, numind câte un mort. Apoi cinau, după care cei mici plecau la colindeţe.

Oltenii, stelari străvechi
Steaua este o datină străveche, care se mai practică şi în zilele noastre în ajunul Crăciunului până spre ziuă. Colindătorii sunt numiţi stelari, iar ceata este formată din patru copii, fiecare dintre ei având un rol foarte important. În timp ce unul ţine steaua, altul este responsabil cu strângerea banilor, iar ceilalţi doi se ocupă cu ţinutul traistei cu bucate şi a ciomagului, care-i apără de câini.

Ritual pentru ca via să rodească
De Anul Nou, oltenii au un obicei pentru ca viţa-de-vie să dea roade în acel an. Bărbaţii merg la vie cu un maţ al porcului (bundăretele) şi cu o sticlă de vin. Aceştia dau ocol viei, iar apoi beau vinul. Tot de Anul Nou există tradiţia să se stropească cu apa sfinţită vitele, păsările, via, pomii, grădina, ca să rodească şi să fie ferite de grindină.

Obiceiuri pentru cunoaşterea ursitei
Sărbătorile de iarnă sunt aşteptate în Oltenia cu mare nerăbdare de fetele necăsătorite. Şi asta pentru că, în această perioadă, pot practica ritualuri pentru cunoaşterea ursitei. Unul dintre aceste obiceiuri este numărarea parilor. La anul nou, fetele numără şi leagă cu ochii închişi al zecelea par din gardul de nuiele. A doua zi se duc să vadă cum este parul, ca să ştie cum o să arate ursitul. Dacă parul va fi drept, aceasta înseamnă că viitorul soţ va fi un bărbat frumos. În cazul în care bucata de lemn va fi una scorojită, fetele vor avea un bărbat urât, însă dacă acesta va fi noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat.
Tot pentru cunoaşterea ursitei, oltencele merg în noaptea de anul nou în grajd unde încep să lovească cu piciorul într-o vită, întrebând: “Când mă mărit eu?” Dacă vita se ridică anevoie atunci fata mai are de aşteptat, însă în cazul în care animalul este vioi, acesta este semn că fata se va mărita în curând.

Calendarul din foi de ceapă
În noaptea de 31 decembrie se pun 12 foi de ceapă afară pe masă. Acestea reprezintă lunile anului, iar în dimineaţa Anului Nou sunt verificate: foaia care este umezită înseamnă că va fi lună ploioasă, iar cea care va fi uscată anunţă lună secetoasă.