100

În simbolistica numerelor, 0 fiind nulitatea, 1 reprezintă începutul. Orice prim cui bătut, orice piatră de temelie îţi conferă dreptul să crezi în perspectivă, în construcţie. La fel de important însă e ceea ce urmează, de-aici acuitatea lui 2 şi 3.
Săptămânalul “Indiscret în Oltenia“ a apărut într-o zi de 23 (august), în 2005, în 32 de pagini, inversul lui 23. Cu prefectul Giugea pe cover. Cu articole de greutate la interior, despre mafia necontrolată la agenţiile imobiliare, despre crime şi violuri de notorietate etc. Devenise clar, încă din start, că iniţiaticul şi iscoditorul 1 croise deja vad lui 2 şi 3, care însemnau consolidarea. Lipite, luate împreună – mergând pe acelaşi fir al simbolisticii –, cu atât mai promiţătoare. Începusem să fim indiscreţi, nu înainte de a ne explica, nouă, dar şi cititorilor noştri, care aveau să ni se alăture din ce în ce mai mulţi, ce înseamnă a fi indiscret în vremurile de faţă şi, mai ales, de ce se impune să fim indiscreţi. “Cei ce lucrează în redacţiile săptămânalului --Indiscret în Oltenia--, din Craiova sau din reşedinţele de judeţ, sunt pregătiţi să se documenteze la sânge, cum se spune, să privească analitic şi să stoarcă evenimentele, să le conexeze şi să le confere rotunjime: să dea valoare fiecărui petic de hârtie (ce e --O scrisoare pierdută-- dacă nu indiscreţie cât cuprinde?), mai ales când hârtia e semnată de medic, de notar, de prefect; să cotrobăie prin dosare şi arhive; să răscolească suflete şi destine care plutesc în derivă etc., etc. Au probat-o, până de curând, la --Opinia Olteniei--. Pe scurt, vom fi, cu plecare din titlu, indiscreţi“. Săptămânalul nostru a scos astăzi pe piaţă ediţia cu numărul 100. Pe care îl marcăm ca atare. Fără festivism şi declaraţii conjuncturale despre cât de sincer ne iubesc cei puşi chiar de noi la colţ în paginile publicaţiei (“Nu ai scuză când te-acuză!“). Fără zgomote şi lumini de carnaval. În schimb, cu bucuria specifică faptului împlinit. Cu trecerea în revistă a celor 99 de numere cărora le-am insuflat viaţă de la primul cuvânt cules pe calculator şi până la ultimul exemplar de tiraj. Dacă ediţia number one apărea în 23 august 2005, ediţia centenară apare tot într-o zi de 23. Şi nu se poate să nu ne întrebăm, printre clinchete de pahar, dacă, într-adevăr, am reuşit să fim indiscreţi pe cât ne-am propus. Dacă ne-a reuşit construcţia. Fireşte că trei sferturi din răspuns aparţin cititorului. Noi îi punem la dispoziţie întregul instrumentar de care are nevoie spre a-şi formula pronosticul: anchete, interviuri, dezvăluiri, reportaje, paginile speciale, economice, juridice, de cultură, de sănătate, de analiză, de sport, comentariile, indiscreţiile şi pamflitele gustate ca nicăieri aici. Toate, parcă la fel de proaspete şi de vii chiar la a doua sau la a treia lectură: “Necuvântătorii pe care i-am ales“, “Bătălia pentru ciolan la Primăria Râmnicului“, “Finanţiştii doljeni între greve şi dosare penale!“, “Mişcarea de Rezistenţă din Mehedinţi“, “Şefi controversaţi în ograda Poliţiei gorjene“, “Jonglerii craiovene cu TVA ilegal de 23 miliarde“… Nu vom intra în detalii tehnice sau deontologice pentru că ne-ar lua mult timp. Onest este totuşi să-i amintim pe cei ce, într-un moment sau altul, au ocupat funcţia de redactor şef: Marian Bădîrci şi Marius Pîrlea. Apoi s-a lăsat tăcerea până în iarna lui 2006, când Cosmin Pretorian a preluat şefia, aducând cu el şi o serie de redactori “pe felie“. Săptămânalul revine la 32 de pagini, după un interimat de 24, determinat de condiţiile tipografice, şi devine a treia publicaţie ca vânzări în topul regional, aşa cum o atestă Biroul de Audit Naţional (BRAT). În atenţia noastră s-au aflat, ca repere de serviciu, eficientizarea echipei redacţionale şi continua îmbunătăţire a sistemului de tipar şi distribuţie.
La doi ani de la acest demers jurnalistic, odată cu marcarea numărului 100, oricine vede că “Indiscret în Oltenia“ s-a dezvoltat curajos pe verticală. Şi-a înălţat zidurile, şi-a deschis ferestrele. Şi-a apropiat cititorii, chit că şi-a îndepărtat personajele controversate din societatea românească aflate la limita legii sau intrate cu bocancul în ea. Cu atât mai bine. Dar până şi aceşti “nepoftiţi“ ne citesc şi încă mai abitir. Fiţi indiscreţi!, aşadar. Ne găsiţi pe piaţă la primele ore ale fiecărei dimineţi de luni, c-aşa beau oamenii buni. Vom fi ecologici pe cât putem, de la prima sorbitură din titlu şi până la ultimele sfaturi ale sexpertului nostru. Restul vine de la sine.